vineri, 31 august 2012

APEL la CNSAS





Societatea Timişoara, organizaţie care a gândit şi  promovat consecvent prin Proclamaţia din 1990 principiul lustraţiei foştilor colaboratori ai poliţiei politice, ia act de faptul că domnul Andrei Marga a fost identificat ca posibil  informator. Facem un apel public la partidele politice, organizaţii civice şi mass media să se disocieze de alţi informatori dovediţi precum Dan Voiculescu,  Ioan Ghişe, Sorin Roşca Stănescu care se manifestă în viaţa publică în numele democraţiei.
De asemenea, Societatea Timişoara cere public CNSAS să verifice  din nou pretinsa activitate de informatori sau ofiţeri de securitate a preşedintelui Traian Băsescu şi a lui Crin Antonescu pentru a elimina orice suspiciuni şi intoxicări cu privire la aceşti doi înalţi demnitari.

Timişoara, 31 august  2012                                                                                  Consiliul de conducere



joi, 30 august 2012

Comunicat către opinia publică, intelectuali şi scriitori




                                







Societatea Timişoara salută poziţia scriitoarei Herta Muller originară din Banat, laureată a Premiului Nobel pentru literatură, care, într-un interviu în revista Der Spiegel, caracterizează faptele politice ale actualei guvernări drept „o piesă cu pungaşi” ce au pus în pericol democraţia şi statul de drept pentru a-şi proteja „cleptocraţia de partid”. Acest atac fără precedent din partea unei mari scriitoare cu vechi simpatii de stânga democratică arată o dată în plus deriva actualei alianţe politice din fruntea ţării. Ne adresăm pe această cale confraţilor scriitori germani din gruparea Aktionsgruppe Banat, dintre care unii sunt membri ai Societăţii noastre, să ni se alăture în lupta împotriva mafioţilor, puciştilor şi traseiştilor politici indiferent de partid, culoare politică sau alianţă.



Timişoara, 30 august 2012                                                                                      Consiliul de conducere

sâmbătă, 25 august 2012









COMUNICAT


Societatea Timişoara asistă de câteva luni la derapajele domnului Sorin Ilieşiu, membru al societăţii, de la principiile democratice statuate în Proclamaţia din 1990. Toate aceste abdicări flagrante de la valorile în care credem au fost repetat făcute la trustul media al informatorului dovedit Dan Voiculescu. Ultima dintre declaraţiile domnului Sorin Ilieşiu a fost lansată public la postul de televiziune Realitatea TV în 25 august 2012, conform căreia judecătorii de la Curtea Constituţională care au invalidat referendumul sunt trădători. În faţa acestei afirmaţii staliniste Consiliul de Conducere al Societăţii Timişoara a decis excluderea domniei sale dintre membrii societăţii.





Timişoara, 25 august 2012                                                Consiliul de conducere

vineri, 24 august 2012

Semnal de alarma! Cultura este lasata sa moara in Romania



COMUNICAT DE PRESA
Semnal de alarma! Cultura este lasata sa moara in Romania
Bucuresti, 24 august 2012

O noua propunere a Guvernului risca sa distruga cultura vie. Printr-un proiect de Ordonanţa de Guvern intrat in dezbatere publica in data de 8 august 2012, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) propune ca Loteria Romana sa nu mai vireze 2% din incasari catre Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Prevederea care se doreste acum abrogata a fost introdusa cu dificultate in 2008 ca modificare la Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind imbunataţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale. Banii de la Loterie au asigurat pana in prezent, conform unor surse din interiorul AFCN, aproximativ 90-95% din totalul bugetului pentru finanţarea proiectelor culturale şi a celor editoriale. Practic, noua propunere va reduce banii pentru cultura de care dispune AFCN la 5-10% din bugetul actual.
Proiectul de act normativ a fost publicat pe 8 august 2012 pe situl MFP la pachet cu alte masuri sub numele Ordonanţa privind reglementarea unor masuri fiscal – bugetare. Au fost alocate 10 zile, minimul legal pentru primirea propunerilor, sugestiilor si pentru a cere organizarea unei dezbateri publice, dar nimeni nu a facut-o. In ciuda impactului major pe care aceasta modificare il va avea asupra finanţarilor publice pentru cultura in Romania, nici Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), nici AFCN nu au emis puncte de vedere publice. In acelaşi timp, sectorul cultural a aflat prea tarziu despre aceasta propunere, deşi Legea 52/2003 prevede informarea din oficiu a actorilor activi din mediul privat non-profit care opereaza in domeniul de activitate vizat. Nota de fundamentare ce insoţeşte Ordonanţa prevede doar o justificare formala a propunerii, care reflecta lipsa totala de consideraţie cu privire la impactul deciziei luate.
Joi, 23 august 2012, propunerea de modificare a fost pe Ordinea de zi in discuţie la Guvern. Conform Legii 52/2003 insa, propunerea nu poate fi avizata mai devreme de 30 zile dupa inaintarea sa in dezbatere publica. Cu alte cuvinte, mai este inca timp pana la data de 9 septembrie pentru a intoarce soarta finanţarii pentru cultura.
Bugetul AFCN pentru proiecte editoriale a fost in 2010 de 1.890.000 lei, iar pentru proiecte culturale de 1.900.000 lei. In 2011, pentru proiecte editoriale au fost alocaţi 3.407.000 lei, iar pentru proiecte culturale au fost investiţi 4.500.000 lei. Fara finanţarea Loteriei Naţionale, care contribuie consistent la finanţarile disponbile, situaţia AFCN şi a proiectelor culturale desfaşurate in regim privat non-profit devine incerta. Cu aproape 8 milioane de lei, in 2011, AFCN a finanţat sute de proiecte culturale şi editoriale şi a reprezentat singurul finanţator public roman profesionist al culturii private non-profit din Romania pentru proiectele desfaşurate in ţara.
Consideram absolut necesar ca MCPN, conducerea AFCN si Consiliul AFCN sa işi asume o poziţie publica faţa de proiectul de act normativ si cerem sprijinul colegilor noştri din sectorul cultural artistic, ONG, privat şi public, sa ni se alature pentru a aduce in dezbatere publica şi a provoca o retragere a modificarilor aduse de proiectul de act normativ inaintat de MFP. Coalitia Sectorului Cultural Independent ii invita pe toti cei interesati sa semneze scrisoarea ce va fi adresata autoritatilor in chestiune sa trimita confirmarea lor de adeziune la adresa coalitia@artsf.ro pana la data de 29 august.
Echipa de coordonare a CSCI
Raluca Pop 0744.399.767
Stefania Ferchedau 0740.300.124

joi, 23 august 2012

Scrisoare deschisă către preşedintele Consiliului Judeţean Titu Bojin


            




Stimate domnule preşedinte, Societatea Timişoara vă aduce aminte că aţi câştigat voturile timişenilor cu promisiunea că veţi face altfel de politică decât fosta putere. Printre cele mai des repetate lozinci ale actualei conduceri a ţării a fost aceea că va iniţia schimbări pe criterii politice doar până la nivelul miniştrilor secretari de stat. De aceea, stimate domnule Preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, schimbările de directori perfomanţi  din instituţii ale statului fără motive bine întemeiate juridic vă atrag răspunderea pentru abuz în funcţie în dauna persoanei. Societatea Timişoara va sprijini toate persoanele din instituţiile de stat care vor fi schimbate abuziv prin sesizări la Consiliul Naţional al Discriminării şi prin plângeri penale la instanţele de judecată.

24 august 2012                                                                                                                Consiliul de conducere

Contact:
http://societateatimisoara.blogspot.ro
societateatimisoarablog@gmail.com

PREZENTAREA ISTORICĂ A MONUMENTULUI FIDELITĂŢII DIN SECOLUL XIX

             Piatra de temelie a monumentului Fidelităţii a fost pusă în Piaţa Libertăţii (Piaţa Paradelor până în  19 martie 1848-centrul militar al oraşului), de către împăratul Austriei Franz Iosif I, în 14 iunie 1852. Acest monument a fost ridicat în memoria apărătorilor oraşului ce şi-au pierdut viaţa în timpul asediului din anii 1848-1849.
            La fundament s-a pus următoarea inscripţie: „Um meiner Armee einen neuen Beweis Meiner dankbaren Anerkennung ihrer ruhmvollen Taten zu geben, habe Ich zur dauernden Erinnerung an die 107- tätige heldenmütige Verteidigung der Festung Temesvar und deren durch die denkwürdige Schlacht vom 9. August 1849 bewirkten Entsatz die Errichtung eines bleibenden Denkmals in dieser Stadt angeordnet. Meine Anwesenheit bietet Mir die sehr erfreuliche Gelegenheit, den Grundstein zu diesem Monumente eben heute legen zu lassen. Der Vollzug in meiner Gegenwart wird hiemit bestätigt“. („Pentru a da o nouă dovadă despre mărinimoasa recunoştinţă, pentru faptele eroice ale armatei mele am dispus, ca pentru eternizarea eliberării Timişoarei, după o apărare eroică de 107 zile şi a amintirii luptei din 9 august 1849, să se ridice în acest oraş un monument trainic. Prezenţa mea îmi dă o ocazie îmbucurătoare ca piatra fundamentală a acestui monument să o aşez aici. Prin această prezenţă se asigură executarea monumentului“.)
            Monumentul Fidelităţii a fost dezvăluit în 17 ianuarie 1853 în faţa Primăriei vechi  pe locul statuii Sfântului  Nepomuk.
            Această operă de artă a fost concepută de către arhitectul Josef Kranner, şi executat tot de el, într-un stil neogotic, inspirat de Rolandini şi tabernaculele gotice, având o înălţime de aproximativ 18 metri. Piedestalul este asemănător planului cu 5 bastioane de tip Vauban al cetăţii Timişoara. La baza piedestalului au fost amplasate statui reprezentând „creaturi inspirate din bestiarele medievale”. Din această construcţie se înalţă un baldachin, sprijinit pe patru coloane zvelte, baza pentru statuile alegorice realizate de către sculptorul Josef Max. Statuile sunt situate lateral şi întruchipează “Cinstea, Supunerea, Veghea şi Sacrificiul”. În mijlocul baldachinului se află statuia unei femei „ce ţine în mână cheile oraşului” (Statuia Fidelităţii), iar peste tavanul baldachinului se află o boltă bogat ornamentată ce se termină într-o floare dublă. În partea din faţă, deasupra baldachinului, se află stema imperială, iar sub statuie se poate citi inscripţia: „Franz Joseph I. Eroicilor apărători ai cetăţii Timişoara, în anul 1849”.
            Ungurii văzând în „monştrii fantezişti cu dinţii rânjiţi care se răsucesc şi vor să ia cheia cetăţii” pe revoluţionarii maghiari din anul 1849, şi-au manifestat de mai multe ori indignarea şi au cerut ştergerea acestor figuri. În urma intervenţiei primarului Ion Tőrők la contele Degenfeld Schomburg, comandantul cetăţii, acele sculpturi au fost distruse în anul 1885.
            În 27 octombrie 1918, în urma manifestaţiilor de stradă care s-au produs odată cu prăbuşirea frontului Austro-Ungar, statuia Fidelităţii a fost prăbuşită şi s-au pus pe monument  bilete: „Austria a murit”! „Trăiască independenţa“! „Nu vom mai fi robi de azi înainte“!. Deşi s-a cerut înlăturarea Monumentului Fidelităţii acest lucru nu se intâmplă. Statuia   fără cap este dusă în Muzeul Banatului la sfârşitul lunii octombrie 1918, iar Monumentul  Fidelităţii rămâne în Piaţa Libertăţii până în anul 1936 când este mutat în Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei unde se află şi astăzi.




Piaţa Paradelor în anul 1905 (actualmente Piaţa Libertăţii din Timişoara)

















BIBLIOGRAFIE


CUŢARA, ALEXANDRU, MONOGRAFIE ARTISTIQUE, TIMIŞOARA, 1999.

GRÄF, RUDOLF, TIMIŞOARA SUB ASEDIU: JURNALUL FELDMAREŞALULUI  GEORG V. RUKAVINA(APRILIE-AUGUST 1849), CLUJ-NAPOCA, 2008.

ILIEŞIU, NICOLAE, TIMIŞOARA MONOGRAFIE ISTORICĂ, vol. 1, Timişoara, 1943.

MUNTEANU, ION, TIMIŞOARA, Timişoara, 1994.

Idem, MUNTEANU, RODICA, TIMIŞOARA MONOGRAFIE, TIMIŞOARA, 2002.

PREYER, JOHANN N., MONOGRAFIA ORAŞULUI LIBER CRĂIESC TIMIŞOARA, trad. Adam Mager şi Eleonora Pascu, TIMIŞOARA, 1995.











Decapitări, excluderi, demontări





În Cimitirul Militar din Calea Lipovei din Timişoara, în dosul  crucilor din al doilea război, al stelelor de la căpătîiul ofiţerilor sovietici, şi mai nou, a mormintelor din revoluţie se află o coloana din piatră pe o fundaţie din cărămizi măcinate de vreme care s-ar putea cît de curînd să se prăbuşească printre peturi, buruienile şi gunoaiele din jur. Istoria Monumentului Victoria (numele oficial al coloanei din cimitir) are legătură cu asediul trupelor revoluţionare maghiare conduse de generalul polonez Iosif Bem împotriva cetăţii şi garnizoanei Timişoarei din anul 1849 aflată sub comanda generalului austriac Rukavina. Daravera cu asediul a durat peste o sută de zile. Oraşul nu a putut fi cucerit şi mai apoi revoluţia s-a prăbuşit la Şiria. La trei ani de la asediu, junele împărat Franz Joseph soseşte în oraş şi pune piatra de temelie a Monumentului dedicat celor ce şi-au pierdut viaţa în asediu. În iarna anului viitor are loc inaugurarea sa în fosta Piaţă de Paradă, actuala Piaţă a Libertăţii, chiar în faţa actualei Garnizoane militare (cf. http://www.timisoara.uvt.ro). Aflăm din documentul citat că Monumentul Fidelităţii a fost opera unui cunoscut arhitect Josef Kranner, cel care a renovat, printre altele, catedrala Sfîntul Vitous din Palatul Hradčany din Praga (http://www.praha.eu). Monumentul are o înălţime de aproape 20 de metri, este realizat în stil neogotic iar piedestalul reprezintă o cetate cu monştrii (de tip gargouilles) ai catedralelor gotice care reprezentau „revoluţionarii maghiari învinşi în timpul asediului”( cf. http://www.timisoara.uvt.ro ş.u.) Un baldachin de piatră „adăpostea statuia Fidelităţii ce ţine în mînă cheile cetăţii”.  Statuile Monumentului au fost realizate de sculptorul Josef Max cel care a sculptat (în 1854) statuia Sfîntului Josif, patronul dulgherilor, în şirul celebru al statuilor care împodobesc Podul Carol din Praga (http://www.free-prague-guide.com). Aşadar două nume prestigioase alungate printre peturi şi gunoaie!
În istoria Monumentului avem un şir de demolări politice: în plin dualism, „în 1885, primarul Török Janos cere demontarea statuetelor ce îi reprezentau pe maghiari”.      Mai tîrziu, în revoluţia lui Bela Kun din 1918, „revoluţionarii decapiteazǎ şi demonteazǎ statuia Fidelitǎţii (Maria Tereza, n.n.) din centrul baldachinului şi distrug celelalte statui”. Într-un reuşit roman al literaturii maghiare (Meliusz Iozsef, Oraşul pierdut în ceaţă, Minerva, 1982)  este descris momentul respectiv: „Tânărul, agil ca o maimuţă – se dovedi că era un excelent gimnast – se aşeză pe sînii mari, ca nişte ugere, ai Mariei Tereza, apoi cu un singur salt fu pe umerii împărătesei. Acolo îşi scoase din cap pălăria ponosită şi-o trînti deasupra coroanei. […] În mâinile tinerilor apăru o funie de sîrmă […] Masivul piedestal al statuii nu ceda, nici măcar nu se clintea, însă gîtul nu se putu împotrivi furioasei forţe ce trăgea ritmic de funie, se rupse, şi capul zbură înainte, descriind un mare arc de cerc, făcu ferfeniţă coloana unui salcîm golaş şi căzu buşind cu faţa în pământ”.
Decapitările, distrugerile şi excluderilor sfîrşesc în 1936 cînd „ceea ce a mai rǎmas din monumentul Victoriei este mutat în cimitirul militar din Calea Lipovei”.
Astăzi monumentul aşteaptă să se prăbuşească, cum spuneam, printre peturi, coroane uscate şi ghioace de lumînări.  
În concluzie ar trebui urgent readus în oraş: arhitectul Şerban Sturza are în vedere acest lucru, la fel şi cîteva organizaţii civice, sperăm să realizăm în toamnă o dezbatere publică în prezenţa autorităţilor locale, a istoricilor şi a celor interesaţi în salvarea şi reamplasarea Monumentului în spaţiul urban al Timişoarei.

           

                                                                        Daniel Vighi 

APEL PENTRU SALVAREA MONUMENTULUI FIDELITĂŢII









Identitatea unui oraş este asigurată de patrimoniul său, fie el istoric, urban, al parcurilor, al personalităţilor culturale, sportive sau ştiinţifice. În privinţa patrimoniului urban nepăsarea autorităţilor echivalează cu o condamnare la moarte a acestora. Facem, de aceea, un Apel către Primarul oraşului şi către Consiliul Municipal să dea curs planurilor de reamplasare în oraş a Monumentului Fidelităţii, una dintre cele mai frumoase ansambluri monumentale ale Timişoarei istorice care datează din 1852 şi a fost izgonită în cimitir în anul 1936. Anunţăm public faptul că arhitecţii Radu Mihăilescu şi Şerban Sturza au realizat cu un grup de studenţii studiul şi documentele de amplasare în oraş a monumentului. Este nevoie de aprobarea unui suport financiar din partea Primăriei pentru reamplasare şi restaurare. În speranţa că Apelul Comitetului Civic pentru ocrotirea patrimoniului va plasa Monumentul Fidelităţii  pe agenda de priorităţi a autorităţilor locale, asigurăm opinia publică timişoreană de implicarea noastră civică în vederea monitorizării atente a tuturor acţiunilor menite să salveze valorilor patrimoniale timişorene.

Timişoara, în Cimitirul Eroilor,
21. 06. 2012
 Comitetul civic

Politizarea şcolii timişene


SOCIETATEA TIMIŞOARA



Societatea Timişoara îşi propune să realizeze un Buletin de ştiri al abuzurilor guvernării bazat pe anchete şi informaţii ale cetăţenilor cărora le pasă de situaţia din judeţul Timiş şi din ţară. Vă aşteptăm cu sesizări şi informaţii la sediul Societăţii, marţi, miercuri, joi de la 13-17, telefon 0356 459338, mobil 0742077990, societatea.timisoara@gmail.com





În ciuda repetatelor declaraţii făcute de prim-ministrul Victor Ponta, de ministrul educaţiei Ecaterina Andronescu, că schimbările politice se vor opri la secretarii de stat din minister şi a declaraţiei făcute de inspectorul şcolar general Cornel Petroman, că în menţinerea sau schimbarea directorilor vor conta performanţele şcolare, rezultatele la bac şi realizarea planului de şcolarizare, conducerea inspectoratului, potrivit articolelor apărute în presă şi a deciziei Consiliului de administraţie din 16 august, se pare că va realiza doar schimbări pe criterii politice. Astfel, va fi schimbată prof. dr. Florica Puşcaş directoare din 1998 la Colegiul Bănăţean Timişoara, cu rezultate de excepţie la nivel judeţean şi naţional, cu Sorin Ionescu, vicepreşedinte P.S.D. Timiş, Sanda Junea, de la Colegiul „Grigore Moisil” Timişoara, cu Cerasela Bociu, soţia primarului P.S.D. din Jebel, prof. dr. Dumitru Tomoni de la Liceul Teoretic „Traian Vuia” Făget, cu Birău Victor, adus tocmai de la Liceul „Jean Louis Calderon” din Timişoara în ciuda faptului că acelaşi profesor a fost destituit din funcţia de director în 2010 pentru fals, uz de fals şi management defectuos, în urma reclamaţiilor făcute de fostul şi actualul primar al Făgetului, profesor Marcel Avram. Acum, la insistenţa deputatului P.S.D. Dorel Covaci, perdant în alegerile locale de la Făget din 2012, se încearcă numirea lui Birău la Făget pentru a se crea o stare de tensiune în şcoală şi în localitate şi a se sfida cei peste 80 de dascăli titulari ai liceului cu grade şi doctorate şi cu performanţe la nivel judeţean şi naţional.
La Lugoj, la insistenţele primarului P.S.D. Francisc Boldea, peste 90% din directorii de şcoli şi grădiniţe vor fi schimbaţi chiar dacă unii dintre ei sunt dascăli şi manageri de excepţie. Astfel, Cosmin Gheorghe de la Colegiul Tehnic „Valeriu Branişte” va fi schimbat în ciuda faptului că în 2011 a reuşit să transforme un grup şcolar în colegiu tehnic, iar în 2012 această şcoală a devenit „Şcoală europeană”. În ultimii doi ani de zile, colegiul Branişte a câştigat proiecte europene în valoare de peste 500 000 de euro şi a devenit membru în Asociaţia Europeană a Şcolilor de Hotelărie şi Turism. Astăzi colegiul este centru de formare pentru patru proiecte POSDRU, iar în acest an şcolar are aprobate de Consiliul Judeţean 47 de proiecte educaţionale.
La Sânnicolau Mare vor fi schimbaţi toţi directorii de şcoli şi grădiniţe şi exemplele pot continua. Aceeaşi situaţie o găsim şi la Grupul şcolar Deta.
Societatea Timişoara îndeamnă pe toţi directorii de şcoli care sunt schimbaţi abuziv să se adreseze justiţiei. Societatea le asigură asistenţă juridică şi suport media.

23 august 2012                                                      Consiliul de conducere

COMUNICAT



despre revenirea la normalitatea democratică în România

Societatea Timişoara a luat act, împreună cu întreaga ţară, de decizia Curţii Constituţionale din 21 august 2012 de invalidare a Referendumului pentru demisia preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012. Odată consumat acest episod politic păgubitor pentru concetăţeni, Societatea Timişoara lansează un Apel către partidele politice, oengeuri şi cetăţeni să accepte ideea necesităţii urgente a coabitării în folosul naţiunii. Cerem partidelor politice şi forţele societăţii civile să ia în discuţie oferta demisiei oferite de preşedintele Traian Băsescu în sensul acceptării referendumului valid din 2009 pentru restrângerea numărului de parlamentari într-o singură cameră şi reformele pentru descentralizarea administrativă a ţării prin schimbarea Constituţiei. Credem, de asemenea, că democratică ar fi şi introducerea în agenda negocierilor a dezbaterilor despre plebiscitarea regimului monarhic desfiinţat abuziv în anul 1947. Socotim aceşti paşi  necesari pe drumul spre normalizarea democraţiei din România.

Timişoara, 22 august 2012                                                           Consiliul de conducere,

duminică, 5 august 2012

Apel către cetăţeni






Societatea Timişoara informează cetăţenii că radierea de pe listele permanente de alegători se poate face doar cu acte doveditoare în caz de deces, de cerere pentru renunţarea la cetăţenie, pierderea dreptului de a alege şi a fi ales prin sentinţă judecătorească sau caz dovedit medical de alienare mintală. De asemenea nu pot fi radiate persoanele care au domiciliul în străinătate din Registrul Naţional de evidenţa populaţiei pe baza căruia se stabilesc listele electorale permanente. Prin urmare nimeni care nu a făcut cerere de retragere a cetăţeniei, indiferent de domiciliu şi indiferent dacă are sau nu actele expirate, nu poate fi şters din Registru. Cetăţenia este drept obţinut prin naştere iar eliminare ei este neconstituţională şi se pedepseşte penal.
Prin urmare, îndemnăm cetăţenii din ţară şi diaspora doritori să apere statul de drept să ceară verificarea prezenţei lor în Registrul Naţional de evidenţa populaţiei iar dacă, fără să fi făcut cerere de renunţare la cetăţenie, nu se regăsesc acolo să facă plângere penală autorităţilor responsabile. În acelaşi timp Societatea Timişoara atrage atenţia actualei majorităţi  politice că îl poate demite pe preşedintele ţării pe căi legale, altfel legitimează anarhia.


Timişoara, 5 august 2012
Consiliul de conducere

vineri, 3 august 2012

Susţinere publică a demersului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie





Societatea Timişoara salută faptul că procurorii s-au autosesizat şi  au descins la Autoritatea Electorală Permanentă solicitând „copii ale listelor electorale permanente și listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original  pentru a fi verificat votul multiplu, decedaţii şi autenticitatea semnăturilor. Considerăm că această analiză, realizată profesional, poate oferi un răspuns inatacabil referitor la frauda masivă reclamată la referendumul din 29 iulie 2012 dar şi la numărul alegătorilor de pe listele electorale.
Societatea Timişoara cere tuturor reprezentanţilor organizaţiilor civice şi a personalităţilor culturale din ţară să susţină public  activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru verificarea referendumului organizat de actuala putere .

Timişoara, 3 iulie
Consiliul de conducere

joi, 2 august 2012

COMUNICAT




Pentru depăşirea crizei politice care aduce ţării mari prejudicii economice, sociale şi de imagine externă, Societatea Timişoara a decis în Consiliul de conducere susţinerea activă şi publică a propunerii de demisie a domnului preşedinte Traian Băsescu. Socotim rezonabilă acceptarea referendumului valid  din 2009 referitoare la reducerea numărului de parlamentari şi parlament unicameral. Societatea Timişoara se exprimă şi pentru introducerea în viitoarea Constituţie a reorganizării administrative a ţării cu entităţi administrative care să respecte pe cât posibil identităţile provinciilor istorice ale ţării cu largă autonomie în care să se regăsească parlamente şi capitale regionale.
Societatea Timişoara a decis să iniţieze dezbateri publice cu partidele politice pentru a putea identifica piedicile în calea demisiei propuse de preşedintele ţării.

Timişoara, 2 august 2012


miercuri, 1 august 2012

O precizare




Societatea Timişoara a luat act de atitudinea publică a scriitorului Mircea Pora care este supărat pentru că am fi cripto-pedelişti. Îi amintim bunului nostru prieten că ieri-alatăieri am fost cripto-ţărănişti şi cripto-liberali. Îl asigurăm că nu  preşedintele (desigur chior şi, desigur, dictator) Traian Băsescu ne mână în luptă, ci apărarea statului de drept pus în pericol de cei pe care bunul nostru prieten Mircea Pora îi admiră. Din păcate, nici  satisfacţia demisiei din Societatea Timişoara nu i-o putem oferi deoarece nu există niciunde în actele Societăţii vreo dovadă că prietenul nostru ar fi plătit cândva niscaiva cotizaţie, or se ştie încă de pe vremea domnului securist cu patalama Dan Voiculescu, cel care luptă alături  de bunul nostru prieten, că, desigur, cotizaţia este legătura dintre membru şi organizaţie.
Cu aceeaşi prietenie şi cu umor, nişte scriitori cu faimă locală către unul care a răzbit naţional.
Timişoara, 1 august 2012

Daniel Vighi, vicepreşedinte
Viorel Marineasa, vicepreşedinte