PREZENTAREA
ISTORICĂ A MONUMENTULUI FIDELITĂŢII DIN SECOLUL XIX
Piatra de temelie a
monumentului Fidelităţii a fost pusă
în Piaţa Libertăţii (Piaţa Paradelor până în
19 martie 1848-centrul militar al oraşului), de către împăratul Austriei
Franz Iosif I, în 14 iunie 1852. Acest
monument a fost ridicat în memoria apărătorilor oraşului ce şi-au pierdut viaţa
în timpul asediului din anii 1848-1849.
La fundament s-a pus următoarea inscripţie: „Um meiner
Armee einen neuen Beweis Meiner dankbaren Anerkennung ihrer ruhmvollen Taten zu
geben, habe Ich zur dauernden Erinnerung an die 107- tätige heldenmütige
Verteidigung der Festung Temesvar und deren durch die denkwürdige Schlacht vom
9. August 1849 bewirkten Entsatz die Errichtung eines bleibenden Denkmals in
dieser Stadt angeordnet. Meine Anwesenheit bietet Mir die sehr erfreuliche
Gelegenheit, den Grundstein zu diesem Monumente eben heute legen zu lassen. Der
Vollzug in meiner Gegenwart wird hiemit bestätigt“. („Pentru a da o nouă dovadă
despre mărinimoasa recunoştinţă, pentru faptele eroice ale armatei mele am
dispus, ca pentru eternizarea eliberării Timişoarei, după o apărare eroică de
107 zile şi a amintirii luptei din 9 august 1849, să se ridice în acest oraş un
monument trainic. Prezenţa mea îmi dă o ocazie îmbucurătoare ca piatra
fundamentală a acestui monument să o aşez aici. Prin această prezenţă se
asigură executarea monumentului“.)
Monumentul Fidelităţii a fost dezvăluit în 17
ianuarie 1853 în faţa Primăriei vechi pe
locul statuii Sfântului Nepomuk.
Această operă de artă a fost concepută de către arhitectul Josef Kranner,
şi executat tot de el, într-un stil neogotic, inspirat de Rolandini şi tabernaculele gotice, având o înălţime de aproximativ 18 metri. Piedestalul este asemănător planului cu 5 bastioane de
tip Vauban al cetăţii Timişoara. La baza piedestalului
au fost amplasate statui reprezentând „creaturi inspirate din bestiarele
medievale”. Din această construcţie se înalţă un baldachin, sprijinit pe patru
coloane zvelte, baza pentru statuile alegorice realizate de către sculptorul
Josef Max. Statuile sunt situate lateral şi întruchipează “Cinstea,
Supunerea, Veghea şi Sacrificiul”. În mijlocul
baldachinului se află statuia unei
femei „ce ţine în mână cheile oraşului” (Statuia Fidelităţii), iar peste tavanul baldachinului se află o boltă bogat ornamentată ce
se termină într-o floare dublă. În partea din faţă, deasupra baldachinului, se află stema imperială, iar
sub statuie se poate citi inscripţia: „Franz Joseph I. Eroicilor apărători ai
cetăţii Timişoara, în anul 1849”.
Ungurii
văzând în „monştrii fantezişti cu dinţii rânjiţi care se răsucesc şi vor să ia
cheia cetăţii” pe revoluţionarii maghiari din anul 1849, şi-au manifestat de mai
multe ori indignarea şi au cerut ştergerea acestor figuri. În urma intervenţiei
primarului Ion Tőrők la contele Degenfeld Schomburg, comandantul cetăţii, acele
sculpturi au fost distruse în anul 1885.
În 27
octombrie 1918, în urma manifestaţiilor de stradă care s-au produs odată cu
prăbuşirea frontului Austro-Ungar, statuia Fidelităţii a fost prăbuşită şi s-au pus pe monument
bilete: „Austria a murit”! „Trăiască
independenţa“! „Nu vom mai fi robi de azi înainte“!. Deşi s-a cerut înlăturarea
Monumentului Fidelităţii acest lucru nu
se intâmplă. Statuia fără
cap este dusă în Muzeul Banatului la sfârşitul lunii octombrie 1918, iar
Monumentul Fidelităţii rămâne în Piaţa Libertăţii până în anul 1936 când este
mutat în Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei unde se află şi astăzi.
Piaţa
Paradelor în anul 1905 (actualmente Piaţa Libertăţii din Timişoara)
BIBLIOGRAFIE
CUŢARA,
ALEXANDRU, MONOGRAFIE ARTISTIQUE, TIMIŞOARA,
1999.
GRÄF,
RUDOLF, TIMIŞOARA SUB ASEDIU:
JURNALUL FELDMAREŞALULUI GEORG V.
RUKAVINA(APRILIE-AUGUST 1849), CLUJ-NAPOCA, 2008.
ILIEŞIU,
NICOLAE, TIMIŞOARA MONOGRAFIE ISTORICĂ, vol.
1, Timişoara, 1943.
MUNTEANU,
ION, TIMIŞOARA, Timişoara, 1994.
Idem,
MUNTEANU, RODICA, TIMIŞOARA MONOGRAFIE, TIMIŞOARA,
2002.
PREYER,
JOHANN N., MONOGRAFIA ORAŞULUI LIBER
CRĂIESC TIMIŞOARA, trad. Adam Mager şi Eleonora Pascu, TIMIŞOARA, 1995.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu